Relatii internationale

Începând cu data de 01 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplică prevederile regulamentelor europene în domeniul securităţii sociale.

În relaţiile dintre statele membre s-au aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 şi 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului(CE) nr. 883/2004.

Regulamentele vizează cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene şi ale Spațiului Economic European, după cum urmează: Austria, Belgia, Bulgaria, Cehia, Cipru, Croația, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria, Islanda, Norvegia, Liechstenstein, Elveţia.

State cu care România are încheiate alte acorduri și convenții bilaterale de securitate socială: Macedonia, Turcia, Coreea de Sud, Republica Moldova, Canada, Israel, Uruguay, Chile, Quebec, Serbia, Coreea, Albania, Armenia, Federația Rusă, Ucraina și Belarus.

Persoanele care au desfăşurat activităţi profesionale în România şi în alte state membre pot solicită acordarea drepturilor de pensie, atât potrivit legislaţiei în vigoare în România, cât şi potrivit legislaţiei celuilalt stat membru implicat.

În prezent, în România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat de Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii.

Stagiul de cotizare prevăzut de Legea nr. 360/2023 pentru obţinerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranți, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale şi confirmate ca atare de instituţiile competente ale statelor membre prin formularul european de legătură.

După ce instituţiile competente ale statelor membre implicate îşi comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informaţiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate şi/sau celeilalte/celorlalte instituţii competente.

UNDE SE DEPUNE CEREREA?

Pentru stabilirea drepturilor de pensie de bătrânețe (limită de vârstă, anticipată), de invaliditate și de urmaș, persoana îndreptățită se adresează unei singure instituții, cererea astfel depusă fiind valabilă pentru toate instituțiile la legislația cărora persoana respectivă a fost supusă.

Cererile se depun la instituția de la locul de reședință astfel:

– dacă solicitantul locuiește pe teritoriul unui stat membru cererea se depune la instituția din statul respectiv;

– dacă solicitantul are domiciliul stabil în județul Suceava, cererea se depune la Casa Județeană de Pensii Suceava

Stabilirea locului unde se depune cererea de pensie se face prin completarea declaraţiei pe propria răspundere pentru determinarea statului de şedere obişnuită, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din lege, în cazul persoanelor care intră sub incidenţa instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte.

DESPRE LOCUL DE ȘEDERE OBIȘNUIT

În aplicarea acestor instrumente juridice cu caracter internațional, în cazul beneficiarilor de drepturi de pensie criteriul domiciliului prevăzut de legislația națională este  reinterpretat în sensul art. 1 lit. (j) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004  al  Parlamentului  European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, având în vedere că există foarte mulți pensionari ai  sistemului public de pensii având locul de ședere obișnuită în străinătate, dar care dețin acte de identitate valabile care atestă  domiciliul în România.

Definiția locului de ședere permanentă prevăzută la art. 1 lit. (j)  din  Regulamentul  (CE)  nr. 883/2004 este detaliată la art. 11 din  Regulamentul  (CE)  nr.  98712009  și  în  Partea  a  III-a a Ghidului practic privind legislația aplicabilă din Uniunea Europeană (UE), Spațiul  Economic European (CEE) șiElveția.

   Astfel, conform prevederilor Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 și (CE) nr. 987/2009, prin reședință se înțelege locul în care o persoană este rezidentă  în mod  obișnuit,  iar în caz de dubiu se au în vedere următoarele criterii de determinare a centrului de interes  al  persoanei respective:

·        - durata și continuitatea prezenței sale pe teritoriul statelor membre respective;

·        - situația persoanei,inclusiv;

·        - natura și caracteristicile specifice ale oricărei activități exercitate, în special locul

în care se exercită de obicei activitatea, stabilitatea activității și durata oricărui contract de muncă;

·        - situația familială și legăturile de familie;

·        - exercitarea oricărei activități neremunerate;

·        - în cazul studenților, sursa veniturilor acestora;

·        - situația locativă a persoanei, în special măsura în care aceasta are un caracter permanent;

·        - statul membru în care se consideră că persoana își are rezidența fiscală.

În cazul în care nici aceste criterii nu sunt suficiente, intenția persoanei, ilustrată de astfel de elemente de fapt și împrejurări și în special de motivele care au determinat-o să se mute, se consideră a fi decisivă pentru stabilirea locului său de reședință efectiv.

Așa cum este menționat la punctul 2 din Parteaa III-a a Ghidului practic privind legislația aplicabilă din Uniunea Europeană (UE), Spațiul Economic European (CEE) și Elveția, Curtea de Justiție a afirmat că statul membru de ,,reședință", așa cum acesta este definit la art. 1 lit. (j)din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 (Locul de ședere obișnuită) este ,,statul în care persoanele în cauză își au reședința obișnuită și în care se regăsește centrul intereselor acestora".

Această înțelegere a termenului ,,reședință", în  sensul locului de ședere obișnuită,  are un unic  sens la nivelul Uniunii, și anume se aplică  per definitionem în mod identic la toate prestațiile  în scopul aplicării Regulamentului nr. 883/2004 și a Regulamentului nr. 987/2009.

Potrivit prevederilor art. 9 și 10 din Ordinul Președintelui CNPP nr. 1887 din 06.08.2018, în cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altui stat, care prezintă și acte de identitate valabile care atestă domiciliul în România, va prevala criteriul de atribuire a competenței în funcție de statul de ședere obișnuită, iar în caz de dubiu, statul stabilit în conformitate cu prevederile art. 11 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009.

Formularele standard de pensie sunt:

• E202 - cerere de pensie de bătrâneţe, pensie anticipată,
• E203 - cerere de pensie de urmaş;
• E204 - cererea de pensie de invaliditate.

Actele necesare pentru înscrierea la pensie:

• copie după actul de identitate românesc
• documente şi rapoarte medicale pentru a determina gradul de invaliditate pentru pensia de invaliditate
• carnetul de muncă original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinatate;
• livretul militar original sau copie certificată de instituțiile competente din străinătate;
• diplomă de studii original sau în copie certificată de instituțiile competente din străinătate sau adeverință din care să rezulte durata normală, perioada studiilor, certificarea absolvirii acestora precum și forma de învățământ;
• adeverinţă privind sporurile şi adaosurile reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă;
• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul pensiei de urmaş.

POLI DE COMPETENȚĂ

În vederea aplicării unitare și eficiente a Regulamentelor (CE) nr. 883/2004 şi nr. 987/2009, începând cu noiembrie 2017, casele teritoriale de pensii au fost organizate ca poli de competență pentru instrumentarea dosarelor de pensii internaționale nou constituite, în funcție de statul de ședere obișnuită.

Ordinele nr. 1043/07.09.2017, nr. 1887/06.08.2018, nr. 337/15.06.2022 și nr. 128/15.03.2023 ale Președintelui Casei Naționale de Pensii Publice stabilesc arondarea pe acești poli de competență, ținând cont de relațiile de colaborare stabilite cu instituțiile corespondente din străinătate și gradul de încărcare al caselor teritoriale de pensii în aplicarea regulamentelor europene și a acordurilor bilaterale.

Casa Județeană de Pensii Suceava este pol de competenșă pentru solicitările primite din partea sediilor provinciale ale INPS din cadrul Regiunii Campagna.

SOLICITĂRILE PRIMITE DIN CADRUL REGIUNII

INPS

CAMPAGNA

AVELLINO

CAMPAGNA

BENEVENTO

CAMPAGNA

CASERTA

CAMPAGNA

NAPOLI

CAMPAGNA

SALERNO

INAS CISL București

INCA CGIL București

ITAL UIL București

adresa

Bvd. Al. Ioan Cuza n. 10,et. 1, ap. 7, 011055,sect. 1, București

Bd. Iancu de Hunedoara nr. 2, bl.  H6, scara A, et.1, ap. 4, 011741, sect. 1, București

Calea Moșilor 258, bl.4 bis, et.1,ap.2, sect. 2, 020886, București

telefon

+40 21 310 5011

+40 734 049 694

+40 741 845 666 

+40 752 249 803

+40 720 723 903

+40 212123737

+40 726585485

+40 786732586

e-mail

romania@inas.it

romania@inca.it

ital.uil.bucarest@hotmail.com

INAS IASI

Clădirea Gabriel Business Center, Str. Sf. Lazar, Nr. 66/A, Et. 4, Iași

+40 729 093 071; iasi@inas.it

INAS CLUJ-NAPOCA

Str. Horea, Nr. 3, Cluj-Napoca

+40 729 032 973; clujnapoca@inas.it